18 November 2010

Suunto, antrenorul meu

Sezonul 2010 m-a invatat multe lucuri iar concluziile trase la final au fost destul de clare, trebuie sa schimb felul cum ma antrenez. Cu timpul am invatat, la fata locului ca sa zic asa, cum ar trebui sa fie antrenamentele si cum pot evolua. Evolutia din 2010 fata de anii precedenti a fost spectaculoasa si a fost datorata antrenamentului din iarna si mentinerii din cursul sezonului. Nu ma pot plange, la concursuri am mers foarte bine dar departe de primii, aproape de fiecare data simteam ca trag mult peste limita mea…ex: la Medias am mers perfect pana la km 36 unde s-au terminat bateriile, Geiger acelasi fenomen spre finalul cursei…Asadar s-ar spune ca merg bine dar nu am baza, ceea ce ma face sa ma gandesc ca am gresit in iarna, trebuia sa fac mult mai multa andurata si sa las sprinturile si intervalele grele pentru lunile mai calduroase, eu am tras tare fara sa-mi fac o baza sanatoasa.

Pentru a evita greselile din trecut, anul acesta mi-am schimbat tactica, vreau sa investesc mai mult in concentrare asupra antrenamentului, un plan de bataie mult mai detaliat si un pulsometru. Defapt aici vroiam sa ajung, pulsometru, ceasul sportivilor.

Mult timp am analizat optiunile si variantele si intr-un final m-am oprit la Suunto. Fiind o firma cu renume si traditie am avut de unde alege, au o varietatea destul de mare de modele si accesorii specifice multor sporturi.

Modelul pe care l-am ales, model pe care ulterior l-am si primit, este Suunto T3d. Este castigator pentru ca este compromisul perfect intre performante si pret, Suunto punand la dispozitie cateva modele mult mai performante dar si mai scumpe.
Am doar pachetul gol, adica ceasul in sine si cureaua cu emitator, dar partea interesanta la ceasurile Suunto este ca devin profi alaturi de o multime de accesorii. Printre cele care mi-ar prinde bine si mie ar fi Suunto Bike Pod care are functiile unui ciclocomputer clasic, Cadence Pod care masoara cadenta in timpul pedalarii, Running Pod – un pedometru avansat pe care il atasezi adidasilor de alergat, GPS Pod – cu care poti inregistra trasee si cel mai important parerea mea poti analiza acasa variatia pulsului si a vitezei in functie de portiunile traseului, PC Pod cu ajutorul caruia datele pot fi transferate si analizate pe calculatorul personal.

Acum sa vedem ce stie ceasul sa faca…La prima vedere pare un ceas urat, dar dupa ce l-am cunoscut mai bine am fost de acord ca nu e prost deloc (pe principiu: de frumoasa nu-i urata, da e desteapta proasta dracu’). In primul rand cureaua cu emitator trebuie sa o puneti pe voi, undeva in zona plexului solar si sa nu uitati sa umeziti putin cele doua zone de contact altfel riscati sa nu va citeasca pulsul din start, fenomen pe care l-am patit la crosul 15 noiembrie; dupa inceperea exercitiului o sa transpirati si nu v-a mai fi nevoie de alte ajustari. Ceasul are functii clasice ale unui ceas normal: ora, data, secundar, dual time, alarma si lumina, chestii pe care pe mine nu prea ma intereseaza pentru ca port ceas la mana doar daca sunt nevoit. Lucrurile de care aveam eu nevoie sunt pulsul instantaneu, pulsul mediu, pulsul maxim, training effect (raport intre intensitatea exercitiului si durata acestuia), intensitatea exercitiului in procentaj fata de pulsul maxim, durata, lap time, calorii consumate.

Cateva functii sunt extrem de utile, de exemplu posibilitatea de a folosii semnale sonore care sa te ajute sa te antrenezi prin intervale (3 minute-maxim, 5 minute-mediu), ceasul te anunta cand si ce. Semnalele sonore sunt disponibile si daca vrei sa stai intr-o anumita zona, sa zicem azi ma antrenez intre 60% si 70% din pulsul maxim – ceasul te anunta cand scazi sub sau treci peste zona propusa (aceasta functie o gasesc extrem de folositoare cand ma antrenez pentru anduranta, 1-2 ore de pedalat constant in fata televizorului fara sa-mi mai bat capul la ce intensitate sunt, ceasul face treaba in locul meu). Dar functia cea mai folositoare cred ca este “log-ul”, posibilitatea de a pastra o arhiva a antrenamentelor pe care le faci, cu toate detaliile necesare. Asta ma ajuta sa imi urmaresc atent progresul, volumul exercitiilor, intensitatea exercitiilor si sa aleg corect modul cum fac revenirile pentru a avea un antrenament cat mai reusit. Toate statisticile si rapoartele pe care ceasul le face sunt in stransa legatura cu cel care il foloseste, iti este cerut sa introduci date personale: greutate, inaltime, varsta, nivel de pregatire, puls maxim, etc., pentru ca datele sa fie cat mai corecte si cel mai important sa fie individuale pentru ca fiecare atlet este diferit si se adapteaza altfel antrenamentelor.

Asadar T3d este micul antrenor personal de la incheietura mainii, cu un minim de cunostinte si acest ceas se poate atinge perfectiunea cand vine vorba de antrenamente corecte. Exista o multime de tutoriale, carti si sfaturi despre cum se foloseste un Heart Rate Monitor in antrenamente si aici puteti incerca solutile de la Suunto: Suunto Training Guidebook, Suunto T6c Running Guide sau How to not rely on luck.

Cautandu-l mult timp am ajuns sa-l procur de la sportsworld.ro in principal din cauza pretului corect pe care il abordeaza fata de ceilalati distribuitori Suunto din tara. Aici puteti gasi o multime de modele si accesorii care pot fi cumparate si prin intermediul Cardului Avantaj, pentru ca trebuie sa recunosc, aceste instrumente nu sunt o investitie usoara, dar una care isi merita efortul.

Sau poate va intereseaza ceva mai avansat sau mai ieftin, exista si alte modele interesante:



T1 (336Ron sau 56Ron rata pe 6 luni) – este un instrument simplu si usor de folosit avand ca functii cheie: bataile inimii, caloriile arse si antrenamentele pe zone.




T4 (840Ron) – aduce in plus fata de T3 functia Coach, sfaturi care se adapteaza in functie de volumul si tipul antrenamentelor pe care le urmezi. Practic ceasul te sfatuieste cum ar trebui sa arate urmatorul tau exercitiu, iar daca refuzi acest exercitiu T4 se adapteaza si regandeste antrenamentul, revenirile si pasii care ar trebui sa-i urmezi.



T6 (1680Ron sau 280 Ron rata pe 6 luni)– este alegerea profesionistilor. Un laborator sportiv care iti evalueaza cu acuratete evolutia cardiovasculara si parcursul optim spre performanta. In plus fata de celalalte modele T6 calculeaza ventilatia, consumul de oxigen (VO2), rata respiratiei, EPOC (Excess Post-exercise Oxygen Consumption), altimetru, barometru, termometru, etc.

Ciclism de sosea, mountainbike, alergat, sky de tura, triatlon, sau orice alt sport de anduranta poate fi practicat cu succes alaturi de aceste ceasuri. Daca vreti sa optati pentru un ceas si accesorii pentru un anumit sport va recomand sa aruncati o privire inainte de toate la pachetele prestabilite, ex.: Cicling Pack sau Triathlon Pack, deoarece sunt multe mai ieftine decat instrumentele procurate individual.

Toate aceste instrumente sunt gadgeturi care ajuta sportivii sa-si atinga telurile intr-un mod cat mai eficient si mai rapid, lucru care ar putea face diferenta…pana la urma ceea ce urmarim cu totii…


17 November 2010

Pista de alergare de sub Tampa


Brasovul are un nou spatiu amenajat pentru sport in aer liber: traseul de alergare si exercitii fizice «Cetatea Brasovului», la Poalele Tampei

Asociatia Cetatea Brasovului are bucuria sa anunte finalizarea lucrarilor la proiectul de mult asteptat – Pista de alergare de la Poalele Tampei – castigator in luna ianuarie 2010 al programului de responsabilitate sociala al companiei Petrom, Tara lui Andrei.

Traseul, avand o lungime de 2000 m si o diferenta de nivel de 75 m, se intinde pe aleile pietonale principale din parcul de sub Tampa. Au fost montate de-a lungul acestor alei 6 statii pentru exercitii fizice, pentru antrenamente specifice de anduranta, forta si mobilitate. Fiecare statie este marcata cu cate un panou explicativ, cu sugestii pentru exercitiile de efectuat. Punctul de Start se afla langa apeductul Christian Kertsch (in capul scarilor care urca spre foisor).

Cu sloganul ‘Iesi afara!’ va invitam sa profitati inca de vremea frumoasa si sa veniti la un antrenament in grup, duminica, 21 noiembrie, orele 11, pe traseul de alergare si exercitii. Ne vedem la Start !

Crosul 15 Noiembrie 1987

Crosul din 15 noiembrie a ajuns la editia a 21-a iar in fiecare an l-am observat din afara, anul aceasta m-am hotarat sa particip si sa gust putin din acest gen de competitii. La inceputul anului am inceput sa alerg gandindu-ma ca o sa ma ajute la mtb iar pe parcursul verii am realizat ca e placut si usor. Toate au culminat cu participarea la Duatlonul Cetatea Brasovului la proba individuala, aici am inteles ca pot alerga dar am nevoie de multa anduranta pentru a tine pasul cu adversarii. M-am decis sa particip si la cateva competitii strict de alergat, primul fiind acest cros de 5km, asa ca am introdus in antrenament si alergatul alaturi de ciclism.
Ultimele 2 saptamani inainte de concurs am fost ocupat cu munca si am cam neglijat antrenamentele, si din nou am resimtit efectele…
Am participat alaturi de Liviu si Adi daca se poate spune asa, de Liviu am incercat sa ma tin cat mai mult dar avand in vedere ca se antreneaza ca la carte a trebuit sa raman in spatele lui dupa primul km. Asfaltul nu m-a avantajat deloc, detest sa alerg pe suprafete tari, simteam ca-mi ploscaie adidasii la fiecare pas. In preajma km 2 a inceput sa ma doara ficatul, durere pe care rar o intalnesc dar probabil din cauza ritmul sustinut (puls 198) cu care nu m-am mai intalnit pana acum avea si ficatul dreptatea lui (sau poate cele 2 beri de asera). Adi m-a ajuns la km 3 cand acidul lactic se acumulase si simteam ca imi iau foc tibiile. El mergea intr-un ritm satisfacator si am incercat sa ma concentrez mai mult alaturi de el. Cand mai era doar un km a disparut durerea de ficat si am sprintat putin pana la finish.
Timpul cu care am terminat a fost multumitor pentru mine 22min–5km dar foarte slab in comparatie cu ceilalati concurenti. Cursa nu mi-a placut deloc si nici prestatia mea, din nou imi este amintit ca doar cu patru mici antrenamente inainte de un concurs nu faci mare lucru; trebuie sa perseverez !
Dar totusi a fost interesant, am terminat cu Adi pe locurile 262 si 263 iar Liviu care a terminat cu 2 minute inaintea noastra a fost pe 145, ca sa nu mai zic ca in total au fost 1400 de participanti, 800 baieti si 600 fete (incredibil ce numar de participanti au concursurile de genul acesta).
Trebuie sa le multumesc pentru incurajari prietenilor, Iuliei, Danei, lui Gavin Trith de la sportsworld.ro si nu in ultimul rand colegilor de munca. Sa ne vedem gafaind cu spor si la alte competitii de alergat…

Mai multe poze aici: Crosul 15 Noiembrie


Playbike On The Rocks - The movie

Acum o sa ma repet: Playbike on The Rocks a fost filmat, v-am aratat teaserul si v-am mai spus ca filmul a avut premiera la cinema Cityplex pe 5 noiembrie, dar acum cei care l-au ratat il pot viziona online.



P.S. Felicitari organizatorilor si tuturor celor implicati, a iesit superb…

Campionatele Nationale de Ciclocros

Timp de 4 zile Poiana Brasov a gazduit campionatele nationale de ciclocros, o serie de curse care ar trebui sa fie etalonul competitiilor din aceasta ramura la noi in tara.
Sambata am avut ocazia sa asist la “campionat” impreuna cu Sebi si 3 amici de-ai lui veniti in vizita in Brasov, unul dintre ei chiar participand la amatori. Din nou am fost dezamagit, ca si la Cupa Tampa, aceleasi minusuri grosolane. Am putut sa parcurg traseul intre concursul juniorilor si al amatorilor dar fara sa ma minunez, traseul e placut dar prea putin amenajat…deci anost. Despre spectatori nu mai zic nimic, au lipsit cu desavarsire asa ca atmosfera de pe traseu a fost aproape moarta, doar la categoria elite s-au mai strans cativa oameni, probabil din staful concurentilor.



Noroc ca baietii cu care venisem vroiau si o tura prin zona Brasovului asa ca am parasit curand “campionatele”. Am revenit dupa cateva saptamani de munca intensa si antrenament zero, fapt ce l-am resimtit din plin pe toata durata turei. Din Poiana am coborat pe sosea, unde din cauza franelor si a cauciucurilor uzate am reusit sa cad spectaculor intr-un ac de par, din fericire masina de pe contrases a reusit sa ma ocoleasca si m-am ales doar cu o julitura superficiala.
Baietii au fost extrem de entuziasti si plini de energie, iar eu a trebuit sa fac pe ghidul cam de la coada plutonului, singurele portiuni bune pentru mine au fost coborarile pe care le cunosteam foarte bine. Intotdeauna mi-a placut sa rulez prin padure toamna si o zi mai splendida decat cea pe care am prins-o noi nu se putea, soare si multe frunze pe jos. Cu frunzele sa nu va puneti ca ascund multe lucruri sub ele si asta o pot confirma baietii care au facut nunostinta cu pamantul de cateva ori din cauza santurilor si radacinilor de sub covor. Traseul urmat a fost unul pe care eu il apreciez foarte mult: Schei – Pietrele lui Solomon – Valea cu apa – Poiana lui Stechil – Saua Tampei – Vf. Tampa – Racadau – Dobrogeanu Gherea – Livada si bineinteles la final o bere in Draft.
Se pare ca anul aceasta vremea tine cu noi, nu mi-as fi inchipuit ca o sa prindem o zi asa placuta de biciclit la inceput de noiembrie, dupa toate previziunilor m-as fi asteptat sa aveam zapada deja. Asadar sa ne vedem pe afara, la ture…

Ceva poze gasiti si aici: Campionatele Nationale de Ciclocross - Poiana Brasov


12 October 2010

Back on the road again

Dupa o lunga perioada de leneveala, cam de vreo luna, am revenit pe 2 roti intr-o tura usoara de sosea. Dupa duatlonul de la Brasov am intrat in pauza dintre sezoane, adica o perioada in care pur si simplu nu am facut nimic, am avut si motive personale dar mi-am si dorit un repaus total exact in perioada asta. Dar gata... ajunge! In curand o sa incep antrenamentul de iarna si mi-am propus ca 2-3 saptamani sa incep treptat cu ture usoare pe afara, asta cat timp vremea imi permite.
Dupa munca am zbunghit-o repede pe sosea, ca sa profit de ultima ora de soare. Desi vremea a fost cea mai frumoasa din ultimele 2 saptamani, temperatura nu a fost chiar grozava. 14 - 15 grade combinate cu vantul si transpiratia rece de pe spate nu prea mi-au placut dar la cat de dor mi-a fost de pedalat ar fi fost imposibil sa nu ma simt excelent.
M-am bucurat ca am iesit si m-am simtit linistit si calm pe sosea, iar zona Sanpetru - Harman m-a ferit si de traficul greu. In departare, pe Postavaru', zapada domneste de weekendul trecut si pare ca nu vrea sa plece pana la primavara, probabil ca o sa fiu norocos daca mai prind toamna asta cateva ture ca cea de azi...

Un BUFF e musai pe sosea !
Harman
Masivul Piatra Mare si Postavaru

06 October 2010

Cyprus Sunshine


Dupa cum va spuneam, odata cu Duatlonul de la Brasov sezonul meu s-a cam termina, asa ca am plecat rapid in vacanta spre insorita insula Cipru.
Nu prea am ce sa va povestesc, ideea e simpla: nu am facut nimic! Soare, plaja, bere si Mediterana. Meritam o pauza asa ca mi-am permis sa mananc mult, sa beau hamei pe saturate si sa frec menta, toate astea sunt tehnici clasice de incarcat bateriile. Totul splendid ce sa mai zic... mai putin revenirea in tara: Cirpu 40 de grade - Otopeni 10 grade.

Pozele le puteti viziona pe picasa: http://picasaweb.google.com/siman.mihai/CyprusSunshine#


20 September 2010

Duatlonul meu


Duatlon Cetatea Brasovului - editie a 3-a

Eu ii spun "duatlonul meu" pentru ca imi este clar ca e cea mai frumoasa competitie pentru mine, are o importanta aparte si de un an intreg astept marele event. La primele 2 editii am participat doar la stafeta dar anul aceasta "duatlonul" m-a convins sa ma apuc de alergat si sa particip singur. Dupa multe antrenamente a venit ziua cea mare ... pot sau nu pot ?
Nu am putut sa ma ascund si mi-am recunoscut din start ca nu sunt un alergator bun, asta o stie toata lumea... m-am apucat de alergat abia in primavara si lucrurile au mers bine, dar sunt constient nu pot sprinta si nu pot mentine o viteza buna pentru mult timp. Dar asteptam ca la proba de mtb sa recuperez pe cat posibil handicapul de la alergare.

Marea zi a sosit si in uralele multimii de suporteri pe care i-am avut prezenti am plecat alaturi de cei aprox. 200 de participanti in prima proba: cei 5 km inclinati de alergare...
Am plecat cam tare si m-am strecurat cat mai in fata dar dupa 200 de metri eram nevoit sa las baietii sa-si faca treaba. Curand Cata si Sica m-au devansat si spre disperarea mea nu puteam sa mentin ritmul lor, nici nu incepusem cursa bine si deja ma simteam resemnat. Dar mi-am scos repede din cap gandurile de genu' si mi-am inchipuit ca cu fiecare pas sunt mai aproape de bicicleta, unde sunt in elementul meu. Mare parte din alergare a fost anosta, pana la scari, aici am reusit sa depasesc cativa concurenti dar pana la final am avut ceva dureri de ficat. Pe Sica si Cata inca ii vedeam in fata dar departe, la 2 minute, tot indepartandu-se de mine... Plin de dureri si frustrari am ajuns in zona de tranzitie unde am mai pierdut ceva timp cu schimbatul papucilor (fara SPD-uri nu am nici o sansa).


Gata, mi-am luat bike-ul si parca de aici a inceput adevarata cursa. Am pus cadrul pe umar si am urcat scarile in graba, mirat ca mai sunt in stare... m-am urcat pe bike si am prins aripi. Stiu ca nu sunt cel mai grozav pe mtb dar sunt foarte convis ca nu exista nici un participant care sa cunoasca traseul la fel de bine ca mine (de 3 ani ma antrenez pe el si pur si simplu il ador, ii stiu toate secrete si obstacolele). Cred ca asta a fost marele meu avantaj, durerile au trecut si am depasit ca nebunul tot ce am prins si asta m-a facut sa ma simt si mai puternic. Pe Cata si pe Sica i-am ajuns pe catararea spre Gaboni si i-am lasat in urma, pe urcarea spre Saua Tampei am depasit multi concurenti care preferau sa impinga pe langa bike, iar din Sa totul a fost floare la ureche. Pe coborare am fortat mai mult ca deobicei si a meritat, inca 6 concurenti lasati in urma si parca aproape odihnit am ajuns din nou la adidasii de alergare.

Dupa cum ma asteptam chinul deabia de aici incepe, a doua alergare nu e ca prima, e lunga si mult mai inclinata, sau cel putin asa imi dictau muschii. M-au incercat carceii la gambe de vreo 4 ori si nu am mai putut forta aproape deloc pana la scari. Imi era frica ca tot ce castigasem pe bike o sa pierd din nou, dar totusi nu a fost chiar asa...distantele se marisera mult si rar mai vedeam vreun concurent in fata sau in spate. Pe scari am mers incet ca sa nu rist un carcel si a functionat, am reusit sa mai fortez putin pana in zona startului. Aici am avut parte de cel mai tare energizant posibil, un rand de incurajari frenetice de la suporterii mei care mi-au dat o ultima doza de energie pana la final.
Ultima suta de metri a fost cea mai spectaculosa, vedeam finishul si am uitat de toate durerile, asta e sentimentul pe care il asteptam de un an... asta nu poti cumpara niciodata cu un MasterCard !

Imediat dupa final aproape ca mi s-au blocat muschii, am observat ca am facut pana la bike (double snake bite) dar aveam un zambet pana la urechi. Locul 14 pana la urma, din totalul de 63. Pare bine, multumitor pentru mine dar la o mica analiza lucrurile sunt clare. Nu sunt un alergator...inca! Am pierdut enorm de mult pe alergare si mai ales pe a doua. Partea buna e ca am avut al 4-lea timp la mtb, ceea ce mi se pare incredibil. Una peste alta, sunt foarte multumit, dar pentru la anu obiectivele se schimba.

Asadar dupa un lung sezon, bike-ul meu e pe butuci, orgoliul meu e multumit... merit o vacanta! Maine plec in Cypru, fara mtb de data asta.

Multumesc suporterilor, lui Cata pentru poze, lui Liviu pentru incurajarea de pe coborarea de mtb, organizatorilor pentru tot efortul, si nu in ultimul rand fizioterapeutei mele pentru stie ea ce...

O parte din pozele nostre le gasiti aici: http://picasaweb.google.com/siman.mihai/DuatlonCetateaBrasovului2010#


Marius, Cata, eu si Em

13 September 2010

Playbike On The Rocks



Sambata a avut loc minunatia ... Playbike On The Rocks pe Bunloc in Brasov, iar noi am fost prezenti ca spectatori si filmatori. Pot sa va zic doar ca am ramas cu gura cascata, evenimente ca acesta probabil ca nu o sa mai prind prea curand. Sunt invidios pe concurenti ...

Atmosfera perfecta, multa lume pe traseu si la finish, vremea superba, traseul incredibil, raider multi, muzica, show, elicoptere... nujt daca a lipsit ceva. Absolut perfect, bravo Playbike, bravo celor care s-au muncit la traseul acela si bravo concurentilor!

Fotografii gasiti aici: Picasa WebAlbums - PlayBike on the Rocks
Si mai jos un scurt movie din cat am apucat sa filmez pe traseu.