20 March 2010

Unda verde la drumul de Poiana

Vremea nu s-a mai precipitat ca ultima oara cand parea ca a venit primavara! Cele 15° grade celsius regasite pe drumul de Poiana m-au incalzit bine si am reusit sa termin ce incepusem ieri, un antrenament pana in Poiana Brasov. Din nou senin si cald, mai cald ca ieri, soseaua uscata si deja multi ciclisti pe urcare.
Sus totul e alb, zapada nu cedeaza si inca se mai schiaza, probabil nu pentru mult timp.

Deci, unda verde! Ne vedem si maine, tot in varf! :))

distanta: 36.8 km
media: 19.8 km/h
max: 63.5 km/h
alt. verticala: 580m
traseul GPS: aici


m-au distrat noile banere de la Mapei, incurajatoare...

Ce frumos o fi in Postavaru !?




19 March 2010

Antrenament de primavara



Cred ca azi a fost cu adevarat prima zi de primavara: senin bec pe intreaga durata a zilei, soare puternic si temperaturi considerabil mai ridicate. Zapada s-a topit pe sosea asa ca m-am grabit sa ies la un antrenament dupa munca, pana nu apune soarele. Potecile si padurea inca sunt acoperite de zapada groasa deci singura solutie e drumul de poiana (spre Poiana Brasov). Din cauza grabei am luat bike-ul exact asa cum era pe trainer: o anvelopa cramponata pe fata de 2.1 si un slick de 1.4 pe spate, daca tot merg pe sosea uscata mi-am zis ca o sa fie ok. Ce-i drept pana acum nu am mai folosit slickuri, dar diferenta se simte considerabil, fuge soseaua sub ele! :)
In orice caz am ajuns usor zic eu si repede pana la belvedere si soarele s-a ascuns el repede dupa padure; am facut o mica pauza de o poza si m-a luat frigul de numa. M-am echipat cu geaca anti vant si am luat-o la vale cat mai repede. Din nefericire nu am coborat pe unde am venit ci pe un drum care coboara direct in Schei, uitand ca nu e tot drumul asfaltat si eu sunt cu slickul ingust pe spate. Mare greaseala! bineinteles ca finalul drumului era accidentat: plin de noroaie abrupt si al naibii. Usurel, cu oaresce frica si cu inca neinvinsa neincredere in noile frane am ajuns teafar in Schei si de acolo acasa prin oras.
Partea ciudata e ca odata cu prima tura pe afara dupa atat timp de pedalat in casa pe trainer am observat cateva ciudatenii. Am citit undeva ca antrenamentul pe trainer e ok el in sinea lui, faci muschiuletu' muschiulet, tehnica de pedalat corect, etc., dar pierzi din dexteritate - esti fixat cu ochii in monitor/tv si nu faci absolut nimic sa iti ti echilibrul singur. Se pare ca zicea bine cartea respectiva, mi-a fost frica pe coborarea aia si nu aveam incredere in mine deloc, ciudata senzatie. Alta observatie e cat de minunata mi se parea natura, mare parte din drum ma holbam ca un tamp la dealuri, paduri si alte cele, cred ca imi era dor, ma saturasem de monotonia din apartament. Si bineinteles ca mi-a fost reamintit pe final de ce nu imi place sa ma dau prin oras: haos ba, haos! cedeaza prioritatea nu avem, loc pe carosabil nu avem, ba si miros de esapament ... aualeu ca de asta nu imi era dor.

Traseul GPS il gasiti aici

Cu speranta ca intreg weekendul v-a fi la fel ca ziua de azi, primavaratic adica, va astept pe afara - la ture!



slicku' ba, slicku' !



Si apusul prins la sosire.

18 March 2010

Antrenament caramida



Azi am incercat in premiera un antrenament "brick" - in traducere caramida. Acest tip de antrenament este specific triatlonistilor si duatlonistilor si consta intr-un antrenament normal de ciclism urmat imediat de o alergare. Practic este o simulare a ultimelor 2 etape dintr-un triatlon sau duatlon. Aceasta combinatie iti obisnuieste corpul cu transferul de la un sport la altul, cu senzatia de picioare grele dupa pedalat si poti exersa tranzitia dintre cele 2 etape.
Am inceput in casa pe trainer cu o ora de anduranta dupa care am incercat sa ma schimb si sa ies la alergat cat mai repede. Am observat ca tranzitia este destul de dificila, desi aveam toate hainele langa mine mi-am regasit cu greu atentia necesara sa ma schimb, sa ma incalt si sa o iau din loc rapid. Totusi nu mi-a luat mai mult de 3-4 minute, probabil tranzitia e unul din lucrurile pe care le exersezi pana iti iese perfect.
Alergatul a fost mai placut decat ma asteptam, eram deja bine incalzit de la pedalat si totul a mers perfect. Jumatatea de ora de alergat pe asfalt a trecut repede si am mai facut o tranzitie, de data asta mai rapida, spre dus.

Asadar interesant e antrenamentul "caramida". Nu stiu de ce se numeste asa dar eu sper sa nu-mi simt muschii ca o caramida maine. Pe curand ...

P.S. Cat timp am stat pe trainer m-am uitat la un film interesant pe care il recomand pasionatilor de antrenamente in fata monitorului: Off Road to Athens - trailerul mai jos:

17 March 2010

13 pe 13-14 in Bucegi

Nu va ganditi ca are de-a face cu ghinionul reprezentat de cifra 13, dimpotriva. 13 am fost si pe 13-14 am urcat la cabana Malaiesti din masivul Bucegi, si norocosi am fost ca am prins o vreme superba.
Dupa indelungi amanari ne-am hotarat totusi sa mergem in ciuda prognozelor meteo care anuntau cod galben de ninsori si anunturilor de la radio cum ca in Bucegi riscul producerilor de avalanse este mare. Am ales traseul banda albastra: Rasnov-Uzina electrica Rasnov-La Glajarie-Cabana Malaiesti (1720m). Un drumeag usor parerea mea, spectaculos din pricina zapezii si placut. Am ajuns la cabana destul de repede, in 3 ore cat scria si pe indicatoarele de jos, iar sus norii se dispersau spre deliciul nostru.
Si ce dor imi era de ceaiul de la cabane, de mult tanjeam dupa o plimbare pe munte si un ceai adevarat, cu rom :). Cabana e intr-o stare foarte buna, au oamenii de toate: camere in regula, bautura si mancare pentru orice insetat/gurmand si o atmosfera specifica. Seara, cabana a fost arhiplina cu montaniarzi de toate felurile, unii veniti de jos ca si noi, altii care continuau sa soseasca tarziu in noapte de pe varful Omu. S-a lasat cu cantece de munte, cativa litri de vodka si jagermeister si bineinteles multa voie buna...mult dupa ora 12 cand generatorul de curent electric a fost oprit de cabanier.
Duminica ne-am relaxat la soare si prin nameti sub stricta observatie a obiectivelor foto. Coborarea a fost una dementiala, mai cu punga, mai pe rucsac, in alergare, in nas..care cum putea.

De vis, va recomand zona!... e minunata!. (probabil la fel am spus si o sa spun despre toate locurile de pe munte pe care le-am vazut sau care urmeaza sa le bat)













1 minut de Jagermeister

valea secuilor tarziu in noapte







un Che Guevara al Bucegilor ? :))





noi 13...

la vale fratilor !




And the movie:

02 March 2010

Novice la alergat

Mi-am promis anul aceasta sa ma apuc, sau macar sa incerc sa ma apuc de alergat. Dupa cum probabil stiti, eu nu am alergat niciodata din placere sau mai bine zis alergatul nu a fost niciodata unul dintre hobby-urile mele. Am alergat in generala si in liceu la sport, la fotbal si la bac cand mi-am dat probele ... si atat fratilor! atat! Sunt non-alergator! Tocmai de aceea m-am ambitionat sa incerc, in speranta ca o sa imi placa si poate o sa imi inbunatatesc nitel anduranta pentu ciclism.
Am citit cateva carti despre triatlon si pe acolo am gasit toate informatiile legate de alergat si cu ce se mananca acest sport. Am gasit mici programe pentru incepatori cu care sper sa ma descurc. Sfaturile si indicatiile imi sunt foarte utile caci, dupa cum spun cartile, alergatul nu e un sport in care intri cu capul inainte si sa te astepti sa vezi rezultate din start. E necesar mult timp, antrenamente progresive si multa grija, se pare ca accidentarile sunt mult mai frecvente decat in ciclism.
Gata cu partea teoretica, practica ! ca aici ne impotmolin adesea. La alergat e simplu, se ia corpul din dotare si se investeste doar intr-o pereche de adidasi. Adidasi care se pare ca trebuie sa fie destul de bine alesi pentru a nu risca alte disconforturi ulterioare. Eu am ales Adidas Deflect - 160 lei. Prima senzatie a fost destul de ciudata: sunt extrem de usori si foarte comozi, probabil ca cel mai mare grad de comoditate pe care l-au simtit talpile mele, ever! Pozitia foarte aplecata in faza mi se pare cam ciudata cand merg normal, am impresia ca ma duc in bot, dar in timpul alergarii e chiar ajutatoare senzatia.

si ce daca sunt "made in china" ?! tot ce ne inconjoara e facut acolo ! :)


Si alergarea propriu-zisa... Am venit luni de la munca, dupa o zi infecta, plin de nervi si de oboseala. Mi-am luat un trening pe mine si adidasii si am dat buzna pe o aleea din apropiere. Ma gandeam initiam ca daca reusesc sa alerg 1~2 km fara oprire si nu cad lat de oboseala la final o sa fiu multumit. Si am inceput: am alergat 1 km, mi-a crescut pulsul foarte mult la inceput, a venit al 2-lea km si mi-am reglat respiratia si tot asa. Dupa primele 10 minute am intrat pe pilot automat, ca la ciclism, e greu la inceput dar dupa ce corpul se obisnuieste putin merge constant si fara prea mult efort din partea mea. Si uite asa am alergat 6 km :) o distanta nesperat de mare pentru mine. La final mi-am intins muschii, preventiv macar... ma intepau putin pulpele.
Si cam atat! imi place, e usor, aproape banal, oare de ce o fac doar acum? Ca dupa orice antrenament de orice fel ma simt foarte relaxat si cu mintea mai lipede, ca sa nu mai zic cat de bine dorm in ziua respectiva... Tare alergatu' asta! ce sa mai...

Traseul GPS il gasiti aici, cu precizarea ca am alergat doar pe poteca si pe iarba, nicidecum pe asfalt.

P.S. A doua zi a trebuit sa fac o tura de ciclism sa-mi revin. Am facut o febra de toata frumusetea, cum era de asteptat dealtfel. La munca ma balanganeam din toate incheieturile de fiecare data cand ma ridicam de la calculator :)) . Dar dupa o mica tura de bike mi-am revenit aproape complet.

01 March 2010

Primavara ?

Se pare ca primavara se apropie ... oare chiar vine sau e doar o amagire? In orice caz in weekend am calatorit putin prin zonele natale si trebuie sa va arat cateva poze care mi-au trezit interesul asupra primaverii:






Trebuie sa recunosc ca nu am vazut niciodata Muntii Fagaras atat de clar, splendid!

Dragile branduse de pe plaiurile natale...