Schönbuch Sunny Rain

Dupa o alta saptamana lunga si grea de munca am planuit o super tura pentru sambata, Constantin aflat si el in deplasare prin Germania ni s-a alaturat de data asta. Am intarziat putin de dimineata si am reusit sa plecam abia pe la 12 de acasa cu un nor amenintator in spate. Dar asta nu avea sa ne opreasca, nu aveam degand sa raman acasa sub nici o forma.
Traseul l-am ales din nou in Schönbuch pe cateva drumuri pe care le cunosc deja si care imi plac mai mult, dar si prin cateva nebatute de noi pana acum. Imediat dupa intrarea in padure a inceput o ploaie marunta dar placuta si racoritoare mai ales pe catararile de la inceput (ploaia de genul asta imi aduce aminte de ploaia de la Prima Evadare 2010 ).
Dupa prima jumatate de ora ajunsesem deja in inima rezervatiei dar din nefericire si norii ne-au ajuns si a inceput o ploaie adevarata. Partea buna e ca din centru pana pe coasta vestica a trebuit urcam sustinut cateva minute si asta ne-a ajutat sa ne mentinem calzi. Odata obisnuiti cu apa am incetat sa mai ocolim inevitabilul, pur si simplu ne-am distrat pe potecile ude. Am deviat de la drum si am mers o mica bucata de-a dreptul prin padure pana cand am ajuns pe coasta vestica unde potecile sunt de vis. De aici si pana in Herrenberg a fost o cursa nebuna pe single trail-uri, soarele a iesit pana la urma si pana acasa aproape ca ne-am uscat. Acasa bere si povesti pe balcon...

Ceva poze gasiti aici: Schönbuch Sunny Rain



Filmarile sunt pe coasta de vest a Schönbuch-ului, pe potecile despre care va vorbeam intr-un post anterior Deasupra Herrenbergului




P.S. Duminica am vrut sa mai facem inca o tura dar am avut papucii de bike uzi asa ca am preferat sa vizitam Tübingen-ul si un Fest din Kuppingen, mai multe poze aici: Tubingen si Kuppingen Fest

Ture scurte - offroad si sosea

Se pare ca am dobandit cateva obiceiuri aici in Germania, bune zic eu: in weekend facem ture lungi si placute iar in timpul saptamanii in functie de incarcarea de la munca facem ture scurte, de antrenament cica. Ieri si azi am descoperit doua trasee foarte mijto.
Mai intai luni, cand dupa ce ne-a strambat putin din cauza norilor am plecat voiniceste la drum catre Schönbuch. Prima parte a traseului ne-a dus pe sosea pana in Rohrau si de acolo pe o mica catarare pana la marginea parcului natural. Aceasta prima parte s-a nimerit de minune pe post de incalzire pentru forestierele rapide ce urmau. Padurea ne-a surprins si de data asta, zona de deasupra Rohraului e foarte valurita asa ca forestierele isi schimbau directia destul de des, ceea ce a facut parcurgerea foarte dimanica. Nu au lipsit nici single trail-urile si catarari mici si dure. La final am ajuns pe coastra vestica, stiti voi...''deasupra Herrenbergului'', iar spre casa ne-am retras prin Nufringen.
22 de km un antrenament ideal pentru un concurs XC, dur dar si placut, tehnic dar si rapid.
-poze vedeti aici: Rohrau - Herrenberg - Ehningen - Gärtringen-iar traseul gps aici: Bikemap





Marti am incercat o sosea. Auzisem de la un coleg de munca de cateva serpentine pe langa un sat din apropiere, am studiat putin harta si ne-am dus curiosi sa vedem si noi minunea. Desi traseul taia o padure intreaga ma gandeam ca prima parte o sa fie pe forestiere dar m-am inselat, a fost o sosea ca'n palma valurita incontinuu. Am coborat ceva pana in Aildingen dar am reinceput urcare in Deufringen, iar din Dachtel au inceput serpentinele. Zona cred ca e o atractie pentru ciclistii din zona pentru ca era cam plin de soselari pe cursiere. Desi serpentinele au fost foarte mijto si am reusit sa imi satisfac putin pofta de catarari nu as putea compara cu Poiana Brasov (de care brusc imi e dor)
Drumul si urcarea mai continuau putin dar am ales sa mergem prin padure. Diferenta nu a fost prea mare, drumul a fost la fel de valurit si aproape la fel de bun ca pe sosea. 50 la ora prin padure...o placere!
-poze mai multe sunt aici: Aildingen - Deufringen - Dachtel -Gärtringen
-iar traseul GPS: Bikemap






Ambele trasee mi-au placut foarte mult si asta probabil din cauza ca amandoua sunt foarte rapide si contin cate putin din toate categoriile de drumuri, ca sa nu vorbim de privelistile imbietoare. Cu siguranta voi revenii pe aceaste rute.

Deasupra Herrenbergului

Herrenberg, orasul de la poalele rezervatiei Schönbuch, care pe mine m-a fermecat de la prima vedere. Inainte sa plec din Romania cautam pe internet locuinte si de pe atunci m-a atras foarte mult acest oras dar din pacate nu am nimerit sa locuiesc chiar in el, sunt la 5 km departare.
Din putinele contacte pe care le-am avut cu rezervatia Schönbuch am concluzionat ca sunt atras foarte mult de coasta vestica a parcului, deasupra Herrenbergului. Zona e putin mai exotica, coasta destul de abrupta ofera multe trasee perfecte pentru mountain biking. Deja sunt cam satul de forestiere largi si plate sau piste asfaltate in mijlocul padurii iar pe coasta asta am fost oarecum surprins sa gasesc single trail-uri tehnice si periculoase, coborari abrupte si cateva catarari interesante. Panoramele nu lipsesc nici ele, din 10 in 10 minute se da la o parte padurea si esti nevoit sa te opresti sa admiri tinutul... cam in orice directie te-ai uita o sa vezi Padurea Neagra in departare.
Saptamana trecuta am tras cateva ture dupa munca, mai scurte si de cercetare. M-am aventurat aproape de casa asa ca am cautat sa invat cat mai mult din coasta aceasta a rezervatiei. Curand sper sa pot monta un film cu tema asta ca sa puteti vedea despre ce vorbesc, deocamdata doar cateva poze... Deasupra Herrenbergului



Eu am trecut, dar Adi are coarnele mai late...Cine a zis ca in Brasov e cea mai ingusta straga din Europa?

Tübingen

Dupa cazatura de sambata de pe langa Calw, Adi s-a resimtit asa ca duminica am plecat singur sper o noua destinatie. Mi-am stabilit un traseu pana in orasul Tübingen aflat cam la 28 km de casa, integral pe sosea si piste de bicicleta. Defapt la un moment dat m-am gandit sa facem o tura pe sosea prin care sa inconjuram toata rezervatia naturala Schönbuch, ar fi cam 100km iar pana in Tübingen ar fi cam o treime din acel tur.
Am profitat la dus de lipsta lui Adi si am calcat-o foarte tare, ajungand in Tübingen in aproape o ora de la start. Am trecut prin Herreberg si m-am oprit in centru ca sa fac cateva poze pentru ca mi s-a parut extrem de frumos. Traseul a intrat prin toate satele de la marginea sudica a Schönbuch-ului, sate mici si traditionale cu biserici catolice impunatoare si case linistite inconjurate de verdeata multa si de flori.
Am ajuns gafaind in Tübingen dar am avut timp sa-mi revin pentru ca orasul e super frumos si chiar a meritat sa hoinaresc putin prin el. Seamana putin cu Sighisoara noastra: multe biserici si case vechi urcate pe niste mici dealuri iar la astea se adauga o multime de restaurante stradale si terase de vara si un rau plin cu gondole pentru turisti.
La intoarcere am urmat acelasi traseu dar soarele foarte puternic si oboseala m-au invins sper final. Am ajuns destul de ametit acasa dar satisfacut de locurile vazute si tura reusita.

Mai multe poze aici: Gärtringen - Tübingen
Traseul GPS aici: Bikemap

Gärtringen - Calw (Nord Schwarzwald)

Sambata ca tot romanu' de pe plaiuri staineze am decis sa tragem o tura lunga si placuta, cu bike-urile bineinteles. Cu cateva zile inainte ne-am cumparat o harta a regiunii nostre si am descoperit unde gresisem acum 2 saptamani cand am incercat sa ajung la Padurea Neagra, de data asta nu mai aveam cum sa gresesc...
Prima parte a traseului a fost pe asfalt, pe pistele de bicicleta care aici sunt pretudindeni si depasesc cu mult calitatea multor drumuri de masina din Romania. Dupa ceva kilometri am gasit granita parcului natural Schwarzwald si de aici am intrat in padure pe tot felul de drumuri forestiere si poteci de single trail. Padurea in sinea ei nu e ceva special, e doar o padure de conifere foarte deasa care in adancime se intuneca intradevar, probabil de aici si denumirea de Padurea Neagra. Am ajuns in Stammheim si de aici pe o poteca dementiala de single trail in Calw. Localitatea asta e la marginea rezervatiei intr-o gaura a padurii, o galeata in relief defapt dar cu un centru foarte frumos si o arhitectura a caselor clasic nemteasca.
Drumul inapoi am incercat sa-l facem pe alta parte dar nu prea ne-a iesit, in schimb am ocolit putin pentru a intra mai adanc in padure, o alegere foarte buna. Adi a avut un accident destul de nasol (a iesit pe film) dar din fericire nu a patit mai nimic, ne-am bucurat amandoi de o bere nefiltrata la final.

Mai multe poze aici: Picasa Web Albums
Iar traseul GPS ar fi aici: Bikemap